Sursă: Cuvantul-liber.ro
Un raport secret din 2 mai 1988 dezvăluie amploarea supravegherii Securității asupra Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv în județul Mureș, unde regimul comunist controla activitatea clericilor și a credincioșilor.
Citește și: Magazin de carne din Târnăveni angajează vânzător pentru măcelărie
Datele din document arată că, la nivel național, Biserica Ortodoxă avea peste 12.300 de biserici, aproximativ 8.500 de preoți și peste 2.000 de călugări și călugărițe, iar Securitatea urmărea activitatea a peste 1.200 de persoane din rândul clerului, dintre care 61 lucrau în Direcția de Informații a Armatei, iar restul erau în supraveghere informativă.
Ce rol avea rețeaua de informatori în controlul religios?
Rețeaua de informatori era formată din peste 1.000 de surse, însă oficialii considerau că aceasta era insuficientă și că unele surse nu ofereau informații reale. În doar doi ani, 736 de preoți au călătorit în străinătate, iar 115 dintre aceștia furnizau informații Securității după revenire. În județul Mureș, supravegherea clerului a început încă din anii ’60, fiind urmărite 25 de persoane în dosare speciale.
- Dosarul nr. 798, deschis în 1961, urmărea elemente suspecte din cadrul cultului ortodox din Târnăveni.
- Preotul Teodor Ciuruș din Târgu Mureș a fost monitorizat pentru declarații despre schimbări politice și despre pregătirea militară a Occidentului.
- Organizația interzisă „Oastea Domnului” a fost urmărită în 1956, fiind raportată participarea a circa 25 de persoane la o adunare.
- Preotul Ioan Oltean din Berea a fost acuzat că a făcut declarații despre revoluția din Ungaria și despre eliberarea poporului român.
Supravegherea clerului și în ultimii ani ai regimului comunist
Chiar și în 1988, Securitatea a monitorizat vizite ale diplomaților străini, precum cea a secretarului II al Ambasadei Marii Britanii la biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure, unde s-au discutat despre demolarea clădirii și despre mormântul contesei Claudia Rhédey. Astfel, județul Mureș a fost parte a unei operațiuni naționale de control strict asupra vieții religioase, inclusiv în comunitățile locale și în instituțiile care pregăteau viitorii clerici.
Documentele arată că supravegherea nu s-a oprit nici în ultimii ani ai regimului comunist, iar activitatea clericilor considerați ostili era urmărită cu atenție de către Securitate.
pe nume proprii.Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.