Județul Mureș se află printre cele mai slabe județe din România în atragerea și gestionarea fondurilor europene, conform unui raport elaborat în 2025, bazat pe date oficiale. În perioada 2016-2024, performanța sa a fost sub media națională, fiind plasat alături de Timiș, Teleorman și Ilfov.
Raportul, realizat cu informații de la Ministerul Finanțelor, INS, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și alte instituții, analizează eficiența administrației locale și centrale din România. Județul Mureș a raportat cele mai mici venituri din fonduri europene, ceea ce indică dificultăți în absorbție și implementare.
Citește și: Csiki Zsolt, director LPS Târgu Mureș, cercetat penal pentru fapte grave
Un aspect critic evidențiat de raport este execuția defectuoasă a proiectelor europene la nivelul județului. Autorii menționează întârzieri în implementare sau dificultăți reale în absorbția fondurilor deja contractate. În contrast, județe precum Tulcea, Bihor sau Sălaj au demonstrat o mobilizare mai eficientă a fondurilor externe.
Care sunt cauzele performanței slabe a județului Mureș în atragerea fondurilor europene?
Raportul identifică mai multe cauze ale acestei situații, printre care lipsa unei baze de date unitare privind personalul din sectorul public și raportări neuniforme între instituții precum Ministerul Finanțelor, ITM și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. De asemenea, unele companii de stat înregistrează cheltuieli fără a raporta venituri, ceea ce complică analiza și gestionarea fondurilor.
- Venituri mici din fonduri europene în perioada 2016-2024
- Execuție bugetară modestă a proiectelor europene
- Lipsa unei baze de date unice privind personalul public
- Raportări neuniforme între instituții
- Existenta unor companii de stat cu cheltuieli fără venituri
Ce exemple locale ilustrează problemele și bunele practici în județul Mureș?
Raportul analizează cazul comunei Bereni, unde cheltuielile cu consultanța în 2024 au reprezentat 12% din totalul cheltuielilor de funcționare, ilustrând externalizarea masivă a activităților de investiții de către primării mici. Autorii avertizează că această tendință poate masca probleme structurale și poate duce la risipă.
În contrast, comuna Măgherani este prezentată ca exemplu pozitiv, fiind printre localitățile cu cele mai mari valori ale bugetelor contractate prin Planul Național de Redresare și Reziliență raportate la numărul de locuitori. Acest lucru indică o gestionare mai eficientă a fondurilor.
Imaginea generală a județului Mureș reflectă o tendință mai largă: regiuni precum vestul țării, Dobrogea și anumite zone din Transilvania au reușit să atragă și să cheltuie mai mult din fondurile europene și guvernamentale, în timp ce alte zone rămân în urmă.
Autorii raportului subliniază că decalajele nu sunt doar geografice, ci și legate de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităților locale și de abilitatea de implementare a proiectelor. În plus, se evidențiază probleme sistemice, precum lipsa unei baze de date unitare privind personalul din sectorul public și raportări neuniforme între instituții.
La nivel național, datele arată că în 2024 cheltuielile de personal din sectorul bugetar au ajuns la 9,3% din PIB, iar deficitul bugetar a fost de 8,65%. Ponderea angajaților la stat în forța de muncă a depășit media europeană, ceea ce indică o problemă structurală majoră.
Pentru județul Mureș, concluzia raportului este clară: există un potențial considerabil de îmbunătățire atât în atragerea fondurilor europene, cât și în gestionarea proiectelor, pentru a crește performanța administrației locale și a sprijini dezvoltarea economică a regiunii.