O zonă din Germania utilizează o monedă complementară numită „Chiemgauer” pentru a stimula economia locală și proteja mediul, iar Târgu Mureș ar putea implementa un sistem similar sub denumirea de „Mureș”.

Imaginați-vă că intrați într-o cafenea din Piața Trandafirilor sau într-o brutărie artizanală și plătiți cu această monedă, în loc de lei sau euro. Deși pare un scenariu de joc de societate, modelul funcționează deja în alte regiuni ale Europei și ar putea fi o soluție pentru micii comercianți mureșeni în fața marilor supermarketuri.

Ce este o monedă complementară și cum funcționează?

O monedă regională nu înlocuiește leul, ci circulă paralel cu acesta. În Germania, sistemul Chiemgauer a fost inițial un experiment școlar de economie, iar bancnotele sunt tipărite cu elemente de siguranță și au o paritate de 1:1 cu euro. Banii sunt creați pentru a fi cheltuiți, nu economisiți, pentru a stimula circulația în comunitate.

• Banknotele pierd valoare dacă sunt păstrate prea mult timp, fiind nevoie de un timbru autocolant pentru menținerea valabilității.
• După trei ani, bancnotele expiră automat, încurajând utilizarea rapidă în economie.
• Circulația se limitează la piețe, brutării și ateliere locale, blocând profiturile în circuitul județean.
• Modelul a dus la reducerea emisiilor de CO2 cu peste 12.800 de tone în patru ani, conform auditurilor independente.

Ce beneficii ar putea aduce Târgu Mureș?

Implementarea unui „Bonus Climatic” în sistemul local de monedă ar putea recompensa cetățenii pentru acțiuni ecologice, precum utilizarea transportului alternativ sau instalarea panourilor fotovoltaice. De exemplu, după utilizarea de 10 ori a sistemelor de car-sharing, cetățenii ar putea primi 50 de „Mureși”.

• Persoanele care își repară hainele sau izolează casele cu materiale ecologice ar putea primi stimulente financiare în moneda locală.
• Astfel, protejarea mediului devine un avantaj financiar direct pentru comunitate.
• Modelul german a demonstrat că astfel de măsuri pot reduce emisiile și pot încuraja comportamente sustenabile.

Totuși, există provocări. În context global, astfel de monede rămân de nișă și nu pot acoperi achiziții de tehnologie sau produse din masă. Legislația națională tinde să intervină dacă o astfel de monedă depășește anumite limite de utilizare, fiind eficientă doar în comunități restrânse.

Dincolo de aspectele economice, o monedă locală oferă o lecție psihologică: banii pot fi proiectați pentru a modela comportamentul societății. În Târgu Mureș, unde comunitatea își dorește un oraș mai curat și sprijin pentru producătorii locali, „Mureșul” verde ar putea transforma protecția mediului dintr-o obligație morală într-un avantaj concret pentru cetățeni.

Astfel, un sistem de monedă complementară adaptat specificului local ar putea deveni un instrument eficient pentru dezvoltarea durabilă și economia circulară în orașul nostru.