Sursă: Punctul.ro
Între 25 și 28 iunie 2026, Târgu Mureșul își sărbătorește din nou orașul. Cea de-a 29-a ediție a Zilelor Târgumureșene se desfășoară pe parcursul a patru zile, în mai multe zone ale orașului: Cetatea Medievală, Piața Teatrului, strada George Enescu și Piața Victoriei. Două scene principale, cu zeci de artiști, spectacole, gastronomie și activități pentru toate vârstele. Sărbătoarea debutează joi, 25 iunie, în Cetate, cu un concert al Filarmonicii UMFST, și se încheie duminică seara cu tradiționalul foc de artificii. În mod similar, în vestul Europei, evenimentele urbane de amploare sunt finanțate diferit față de modelul românesc, unde primăriile suportă aproape integral costurile.
Citește și: IRUM a lansat la München tractorul forestier multifuncțional TAF-X Combi
Un exemplu notabil este Viena, unde festivalul Donauinselfest atrage anual aproximativ trei milioane de oameni. Evenimentul se desfășoară pe insula de pe Dunăre, fiind cel mai mare festival de muzică din lume după numărul de participanți, conform recordurilor. La fel ca la Târgu Mureș, și aici, accesul este gratuit, iar finanțarea provine din sponsorizări, parteneriate și sprijinul orașului. În plus, evenimentul nu percepe bilete, iar artiștii și organizatorii sunt susținuți de mediul privat și administrație.
Modele de finanțare a evenimentelor urbane în vestul Europei
În Austria, festivalul de pe insula Dunării este susținut de filiala locală a Partidului Social-Democrat, în colaborare cu Primăria Vienei și parteneri locali, fiind un simbol politic și cultural. În schimb, în Germania, Freiburg organizează Weinfest-ul, un festival al vinului, unde intrarea este liberă, iar cheltuielile sunt acoperite din vânzarea paharelor și donații. La Freiburg, compania de turism a orașului administrează evenimentul, iar costurile de infrastructură și securitate sunt suportate din încasări, nu din bugetul local.
Diferențe în modelele de finanțare ale festivalurilor urbane
În timp ce în România, evenimentele sunt aproape integral suportate de primării, în vestul Europei, modelele sunt mai diverse și implică parteneriate cu mediul privat, sponsorizări și vânzări directe. La Freiburg, consumul de vin și suvenirurile contribuie semnificativ la acoperirea costurilor, iar accesul rămâne gratuit pentru public. Aceste exemple arată că, în Europa, evenimentele urbane nu depind exclusiv de fonduri publice, ci implică și mecanisme de autosusținere.
Astfel, comparând cele două modele, se vede clar că în vestul Europei, evenimentele de amploare sunt gândite ca proiecte sustenabile, bazate pe colaborări cu mediul privat și pe participarea cetățenilor prin consum. În România, însă, primăriile suportă aproape integral cheltuielile, ceea ce face ca astfel de evenimente să fie mai costisitoare pentru bugetul local și mai dependente de fonduri publice.
În concluzie, diferențele de modele de finanțare reflectă și nivelul de dezvoltare al sectorului cultural și de evenimente urbane în Europa de Vest, unde parteneriatele public-private și mecanismele de autosusținere sunt deja bine stabilite. La noi, însă, primăriile încă acoperă majoritatea costurilor, ceea ce poate limita frecvența și amploarea acestor evenimente.