Sursă: Cuvantul-liber.ro
Deputata PSD de Mureș, Dumitrița Gliga, a anunțat astăzi că proiectul de lege pentru deblocarea amenajării hidroenergetice de la Răstolița a fost din nou adoptat în Parlament. În forma inițială, legea permite continuarea lucrărilor la proiect, care au fost blocate temporar de ONG-uri în instanță.
Citește și: Aeroporturile spaniole se pregătesc de grevă generală pe 11 noiembrie
Legea a fost votată în 2025, însă ulterior președintele a contestat-o la Curtea Constituțională. CCR a respins sesizarea, însă președintele a decis să o retransmită Parlamentului pentru reexaminare. Astăzi, în Camera Deputaților, proiectul a fost readoptat în forma inițială, considerată constituțională de către autorități.
Ce prevede legea pentru proiectul hidroenergetic Răstolița?
Potrivit noii legislații, autoritatea pentru protecția mediului poate modifica limitele ariilor naturale protejate în 60 de zile, dacă suprafețele respective au fost aprobate pentru investiții înainte de 29 iunie 2007 și sunt în curs de realizare sau au fost demarate anterior acestei date. Astfel, zona schemei de amenajare hidroenergetică, inclusiv drumurile de acces și stațiile de evacuare, va fi situată în afara ariilor protejate.
- Suprafața totală scoasă din parc va fi de 37,5263 hectare, din care doar 0,63 hectare fac parte din Parcul Național Călimani.
- Se va păstra o zonă tampon de minimum 100 metri între limita ariei naturale protejate și limita amenajării hidroenergetice.
- Lucrările la barajul de la Răstolița au fost inițial blocate în instanță, după contestări ale ONG-urilor, care au invocat impactul asupra mediului.
Importanța proiectului pentru sistemul energetic național
Deputata Gliga subliniază că Răstolița reprezintă o sursă importantă de energie regenerabilă, fiind o investiție majoră deja realizată în proporție de peste 90%. Proiectul ar putea alimenta peste 200.000 de gospodării și produce peste 214 MWh de energie, contribuind la siguranța energetică a României.
Ea a explicat că, dacă aceste hidrocentrale ar fi fost finalizate, România ar fi evitat o parte din importurile de energie la prețuri mari în ultimii ani. În plus, finalizarea proiectului ar însemna valorificarea unei investiții publice importante, în condițiile în care statul român a investit deja resurse semnificative în această amenajare.
Gliga a menționat că, în aprilie 2025, Guvernul a emis HG pentru scoaterea din fond forestier a suprafețelor necesare, dar unele argumente ale ONG-urilor au dus la suspendarea temporară a lucrărilor. Acum, legea permite reluarea proiectului, care are un impact major asupra sistemului energetic și mediului înconjurător.
Astfel, legea pentru Răstolița a parcurs mai multe etape, fiind contestată la Curtea Constituțională, dar acum a fost readoptată în forma inițială, considerată constituțională, pentru a susține energia regenerabilă și siguranța energetică a României.