Sindromul metabolic nu prezintă simptome evidente, mai ales când elementele sale sunt considerate separat.Deși nu provoacă durere, în timp poate afecta grav inima, ficatul și creierul.
Medicul specialist endocrinologie de la Centrul Medical TopMed Târgu Mureș explică că această afecțiune reprezintă o combinație de tulburări metabolice care apar simultan, precum creșterea circumferinței abdominale, hipertensiunea, glicemia crescută și modificările colesterolului.Un factor important îl constituie rezistența la insulină, care duce la creșterea glicemiei și la perturbarea metabolismului grăsimilor.
Citește și: Diana Stoica a explicat mesajul controversat trimis pe grupul Comisiei Europene
Riscurile asociate sindromului metabolic
Fiecare componentă a sindromului metabolic este un factor de risc pentru probleme cardiovasculare.Împreună, aceste elemente se potențează reciproc, accelerând procesul de ateroscleroză.Astfel, inima, ficatul și creierul devin vulnerabile: inima se suprasolicită, ficatul poate dezvolta steatoză hepatică, iar vasele mici din creier pot fi afectate, crescând riscul de accident vascular cerebral.În plus, această afecțiune poate duce și la declin cognitiv, din cauza inflamației cronice și a afectării vaselor sanguine.
Un aspect mai puțin cunoscut este impactul asupra ficatului, unde depunerea excesivă de grăsime poate duce la boala ficatului gras non-alcoolic, evoluând spre inflamație, fibroză sau ciroză.De obicei, aceste modificări nu sunt resimțite, fiind descoperite doar în analize sau ecografii.
Persoanele cu exces ponderal, în special cu grăsime abdominală, sedentarism, alimentație bogată în zaharuri și grăsimi saturate, stres cronic sau istoric familial sunt cele mai expuse.După vârsta de 40-50 de ani, riscul crește, însă debutul precoce în decada a treia de viață este tot mai frecvent.
Conform Cuvantul-liber.ro