Guvernul României a aprobat miercuri Planul Național de Paturi pentru perioada 2026–2028, document care intră în vigoare pe 1 mai 2026 și prevede reducerea etapizată a peste 14.000 de paturi destinate spitalizării continue.
Decizia, anunțată de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, reprezintă al treilea plan de acest tip adoptat de România și vine într-un context de schimbări structurale în sistemul sanitar.
Citește și: Nevăzătorii din Mureș marchează 65 de ani de activitate la 120 de ani de existență în România
În prezent, România are peste 728 de paturi la 100.000 de locuitori, fiind pe locul trei în Uniunea Europeană după acest indicator, după Luxemburg și Austria. La finalul anului 2025, sistemul avea în contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% în spitale publice și 5,2% în spitale private.
Care sunt impacturile reducerii paturilor în sistemul sanitar românesc?
Reducerea va fi realizată etapizat și nu va afecta paturile pentru îngrijiri paliative, măsuri educative sau penitenciare-spital, unde rata de ocupare se apropie de 100%. Distribuirea pe județe va fi făcută printr-un ordin separat al ministrului Sănătății, în funcție de indicatorii de ocupare din 2025.
- România are o rată de ocupare pentru pacienții acuți de doar 51%
- Rata pentru pacienții cronici este de 60%
- Rata optimă estimată de specialiști este de aproximativ 80%
- Niciun spital de urgență din țară nu depășește o rată de ocupare de 70%
- Creșterea tratamentelor în regim de spitalizare de zi a fost de 15% în 2024 față de 2023
- Șase milioane de pacienți au fost tratați în spital în 2024
Ce înseamnă această reformă pentru sistemul sanitar din Mureș?
În județul Mureș, reducerea paturilor va fi aplicată diferențiat, în funcție de ratele de ocupare raportate de spitale în 2025. Autoritățile locale și managerii spitalelor vor fi responsabili de implementarea măsurilor, pentru a menține accesul la servicii medicale de calitate.
Reforma vine în contextul unor investiții în infrastructură, finanțate prin fonduri europene și PNRR, menite să optimizeze resursele și să ofere servicii mai eficiente și mai aproape de nevoile pacienților.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că scopul nu este reducerea accesului, ci adaptarea sistemului la noile realități, pentru a asigura un serviciu medical mai rapid și mai eficient în viitor.
Guvernul și autoritățile locale din Mureș vor monitoriza atent implementarea planului, pentru a evita orice impact negativ asupra pacienților, în special în zonele cu nevoie acută de servicii de urgență.