Sursă: Cuvantul-liber.ro
Pe 12 iunie 2026, statele membre ale Uniunii Europene au început să aplice noul Pact privind migrația și azilul, considerat cea mai amplă reformă a politicii europene în domeniu din ultimii ani. Acest document stabilește reguli comune pentru gestionarea cererilor de azil, controlul frontierelor și returnarea migranților fără drept de azil în UE.
Citește și: Nevăzătorii din Mureș marchează 65 de ani de activitate la 120 de ani de existență în România
Implementarea a fost pregătită timp de doi ani, în perioada 2024-2026, pentru a permite statelor membre și instituțiilor europene să-și adapteze sistemele, procedurile și infrastructura necesară. Obiectivul principal este ca toate țările UE să aplice aceleași reguli, să se sprijine reciproc și să împartă responsabilitățile în gestionarea fluxurilor migratorii.
Ce schimbări aduce noul Pact privind migrația și azilul în UE?
Potrivit prevederilor, persoanele care intră ilegal sau solicită azil într-o țară UE sunt înregistrate și evaluate rapid, pentru a evita blocajele în procesare. Cererile sunt analizate într-un termen mai scurt, iar țările aflate sub presiune migratorie pot primi solicitanti pentru relocare, sprijin financiar sau logistic.
- Persoanele ale căror cereri sunt respinse pot fi returnate mai rapid, cu perioade de interdicție de intrare în UE de până la 10-20 de ani, dacă refuză să părăsească voluntar teritoriul.
- UE permite statelor membre să înființeze centre de azil în afara Europei pentru migranții ale căror cereri au fost respinse, însă această măsură a atras critici din partea organizațiilor societății civile.
- Țările de la frontierele externe ale UE, precum Italia, Grecia, Spania, Malta și Cipru, sunt cele mai afectate de presiunea migratorie, fiind principalele puncte de intrare dinspre Africa și Orientul Mijlociu.
Impactul asupra României în contextul noului Pact UE
România nu se află printre statele cele mai afectate de fenomenul migrației ilegale. În țara noastră funcționează șase centre regionale pentru solicitanții de azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, situate în București, Timișoara, Galați, Rădăuți, Șoncuta Mare și Giurgiu.
Aceste centre asigură cazare temporară și acces la servicii de bază pentru solicitanți, fiind distincte de eventualele centre de returnare discutate la nivel european. Impactul pentru România va consta în adaptarea procedurilor administrative și participarea la mecanismul european de solidaritate, precum preluarea unui număr limitat de solicitanți sau acordarea de sprijin financiar și logistic.
Este important de precizat că Pactul nu stabilește cote obligatorii pentru fiecare stat și nu elimină controlul național asupra frontierelor. Astfel, România va putea contribui la gestionarea fluxurilor migratorii fără a fi obligată să primească un anumit număr de migranți.
În concluzie, noul Pact privind migrația și azilul marchează o etapă importantă în politica europeană, iar România va trebui să se adapteze noilor reguli și mecanisme, contribuind la gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii în cadrul Uniunii.