Un public numeros şi un interes remarcabil au marcat vernisajul expoziției dedicate lui Constantin Brâncuşi la Neue Nationalgalerie din Berlin, desfășurat joi, 19 martie 2026.
Organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea artistului român, expoziția va fi deschisă pe parcursul anului, oferind publicului o retrospectivă amplă cu peste 150 de lucrări, inclusiv sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă.
Citește și: Nina Moica va prezenta cartea despre represiunea comunistă pe 14 octombrie
Evenimentul, realizat în colaborare cu Centrul Pompidou, se desfășoară sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, al Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și al Președintelui României, Nicușor Dan, subliniind dimensiunea europeană a proiectului.
Ce aduce expoziția despre Constantin Brâncuşi în context european?
Expoziția prezintă nu doar sculpturile celebre – precum „Sărutul”, „Muza Adormită” și „Pasărea în spațiu” – ci și o reconstrucție parțială a atelierului parizian de pe Impasse Ronsin, locul unde artistul a creat majoritatea operelor sale.
- Prezintă formele esențiale și ambiguitatea lor, precum și interacțiunea dintre obiect, soclu și spațiu.
- Oferă o perspectivă complexă asupra influenței lui Brâncuşi asupra modernismului european.
- Include o reconstrucție a atelierului parizian, ilustrând procesul creativ al artistului.
Care sunt provocările moștenirii lui Brâncuşi în România?
Privită din România, această reușită europeană scoate în evidență dificultățile locale în valorificarea patrimoniului brâncușian. La Târgu Jiu, ansamblul sculptural format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului rămâne în stadiul de inițiativă, afectat de birocrație și lipsa unei voințe ferme.
De-a lungul anilor, obiectivul includerii în UNESCO a fost doar o promisiune, iar starea de degradare a ansamblului a fost accentuată de intervenții discutabile și lipsa unui control strict asupra interacțiunii publicului.
În plus, uzura și intervențiile neprofesionale au dus la deteriorarea suprafeței, iar lipsa unui management eficient a contribuit la perpetuarea problemelor.
Astfel, moștenirea lui Brâncuşi în România continuă să fie în zona bunelor intenții, în timp ce capitalele europene reușesc să pună în valoare această comoară națională.
Reacțiile oficiale și inițiativele de modernizare a ansamblului rămân în așteptare, în condițiile în care nu s-au făcut pași concreți pentru protejarea și promovarea în întregime a patrimoniului brâncușian.
Expoziția de la Berlin reafirmă statutul internațional al lui Constantin Brâncuşi și evidențiază diferențele de abordare în valorificarea patrimoniului cultural între țara noastră și marile capitale europene.