Sursă: Cuvantul-liber.ro
Trăim într-o epocă în care simplul fapt de a exista pare să nu mai fie suficient. Trebuie să producem, să evoluăm, să acumulăm, să ne perfecționăm și, dacă se poate, să transformăm fiecare minut într-un rezultat măsurabil.
Citește și: România trebuie să își intensifice diplomația pentru a face față provocărilor globale
Munca nu mai ocupă doar orele prevăzute în contract, ci se prelungește în gândurile de seară, în mesajele verificate înainte de culcare și în neliniștea dimineților de duminică. Chiar și timpul liber a fost disciplinat: trebuie să facem sport, să citim cărți utile, să învățăm o limbă străină, să urmăm cursuri, să ne dezvoltăm personal și să publicăm dovada că ne-am folosit bine ziua.
De ce este important să ne oprim din când în când?
Odihna nu mai este privită ca o nevoie firească, ci ca o abatere care trebuie justificată. În acest mecanism, valoarea omului ajunge să fie confundată cu randamentul său. Suntem întrebați ce facem, ce am realizat, ce planuri avem, aproape niciodată cum suntem.
- Oamenii ocupați sunt considerați serioși și importanți.
- Cei care se opresc riscă să fie etichetați drept leneși.
- Valoarea umană nu ar trebui să depindă de productivitate.
Impactul societății asupra individului
Dreptul de a nu fi productiv nu înseamnă refuzul muncii și nici glorificarea lenei. Înseamnă să recunoaștem că omul nu este o unealtă și că existența sa nu poate fi redusă la o succesiune de sarcini îndeplinite. Există momente în care avem nevoie să încetinim fără să transformăm această oprire într-o investiție pentru viitor.
Obsesia productivității aduce epuizare, anxietate și sentimentul permanent că nu facem destul. În fața acestui spectacol neîntrerupt al succesului, o zi obișnuită începe să pară o zi pierdută. Cei mai vulnerabili sunt oamenii care, din cauza bolii, vârstei, dizabilității sau unei suferințe psihice, nu pot răspunde exigențelor de randament.