Sursă: Punctul.ro
Un comunicat de presă publicat de Open Tribe atrage atenția asupra unei probleme tot mai vizibile în rândul tinerilor: cei care termină școala cu rezultate bune nu reușesc să funcționeze fără instrucțiuni clare, cerând confirmare pentru fiecare pas și evitând orice situație în care ar putea greși. Această situație nu ține de generație, ci de modul în care este construit sistemul de învățământ, axat pe execuție și nu pe luarea deciziilor.
Citește și: Nevăzătorii din Mureș marchează 65 de ani de activitate la 120 de ani de existență în România
Potrivit specialiștilor citați, explicația pentru această problemă se regăsește în rezultatele ultimei testări internaționale PISA, care evaluează elevii de 15 ani, cei care urmează să intre pe piața muncii în următorii ani. România s-a clasat pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu aproape jumătate dintre elevi sub nivelul minim de competență: 49% la matematică, 44% la științe și 42% la citire. La polul opus, doar 4% dintre elevii români ating nivelul de vârf la matematică, față de o medie de 9% în țările OCDE.
De ce tinerii cu note bune nu pot lua decizii autonome?
Balog Emese, trainer la Open Tribe, explică decalajul dintre notele bune și lipsa de autonomie printr-o observație simplă: o notă confirmă doar că elevul a reprodus corect o informație într-un context cunoscut, cu criterii stabilite dinainte. La locul de muncă însă, aceste condiții dispar, iar tânărul rămâne fără reperul cu care s-a obișnuit ani de zile.
- Rezultatele testului PISA arată că elevii români obțin rezultate peste medie la gândire creativă, cu 58% peste nivelul de bază și 14% la performanță de top.
- Totuși, doar 20% dintre elevii cu rezultate de top la gândire creativă ating performanțe similare și în matematică, iar 11% la citire.
- Specialiștii identifică trei mecanisme care blochează autonomia: teama de greșeală, dependența de validarea externă și lipsa exercițiului de a lua decizii cu consecințe reale.
- Ministerul Educației a lansat programul MIAF, pentru alfabetizare funcțională, dar acesta acoperă doar componenta academică, nu și zona autonomiei.
Ce soluții propun specialiștii pentru dezvoltarea autonomiei?
Specialiștii de la Open Tribe susțin că formarea acestor competențe începe cu un deceniu înainte de primul interviu de angajare. Ei afirmă că nu se învață din teorie, ci din decizii mici, luate singur, cu consecințe pe care copilul le suportă. La nivel instituțional, programul MIAF încearcă să recupereze această lipsă, însă rămâne nevoie de intervenții dedicate pentru dezvoltarea autonomiei și a capacității de decizie a elevilor.
Astfel, rezultatele testelor PISA și observațiile experților arată clar că sistemul educațional trebuie să pună accent mai mare pe învățarea prin experiență și pe dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor, pentru a pregăti tinerii pentru provocările vieții profesionale.